Colectarea selectivă & Reciclarea în 3 pași

Astăzi vorbim despre un subiect destul de delicat al zilelor noastre, poluarea, cu preponderență cea cauzată de industria textilă. Tot astazi, vin cu 3 propuneri de reciclare care vă sunt la îndemână și pe care le puteți adopta și voi.

Ideea articolului de astăzi au lansat-o cei de la Declic care mi-au trimis un pachețel gratuit, pachețel care conținea: 6 stickere pentru colectarea selectivă, 5 ghiduri de selectare colectiva si faimosii saculeti de la www.textilia.ro care inlocuiesc clasicele pungute in care transportam legumele sau fructele cumparate.

Vorbim un pic despre colectarea selectivă în prima parte a articolului, dacă tot au un merit destul de mare în conceperea acestuia, urmând ca mai apoi să trecem și la partea cu industria textilă și propunerile mele de reciclare.

De la 1 iulie 2019 este obligatorie colectarea selectivă/separată a deșeurilor pe 4 fracții: hârtie, metal, plastic și sticlă. Haideți să vedem ce presupun fiecare din aceste categorii.

Recipientele reciclabile trebuie să fie goale, curățate de orice urme de mâncare sau lichide și uscate, înainte de a le arunca în containerele dedicate.

Un articol murdar poate contamina un camion întreg, deci asigurați-vă că reciclabilele sunt goale, curate și uscate. Odată ce cartonul sau hârtia intră în contact cu alimente sau lichide, nu mai poate fi reciclat. Nu lăsați niciodată mai mult de o linguriță de lichid să rămână într-un recipient reciclabil.

Toate detaliile le gasiti si pe http://reciclare.declic.ro/

Să vă spun sincer am de gand sa fac 2 schimbări in acest sens, dar încă nu am apucat. Am inteles că în Jumbo s-ar găsi deja coșuri de gunoi cu 4 compartimente pe care să pot lipi stickerele primite. De asemenea, a doua schimbare vine din reciclarea pet-urilor. Am văzut o tonetă destul de mare în parcarea celor de la Kaufland unde se pot recicla peturile și am de gand să merg să studiez puțin tot procesul. Revin cu noutăți când le duc la bun sfârșit pe ambele, dacă nu aici, macar pe conturile de socializare.

Trecem la cea de-a doua parte a articolului de astăzi legată de durerea numărul 2 la nivel mondial în materie de poluare.

Industria textilă

Industria textila, caci despre ea vreau să vorbim puțin, se clasează pe locul doi în topul celor mai mari poluatori din lume, locul 1 fiind ocupat de către industria petrolieră.

Dezvoltarea economică a Chinei din ultimii ani a transformat ţara în cel mai poluat loc din lume, şi orice încercare a organizaţiilor de sănătate, de protejare a mediului înconjurător este trecută cu vederea pentru a favoriza expansiunea industriei textile.

Poluarea cu metale grele ale râurilor din China are drept cauză cererea foarte mare de îmbrăcăminte din partea partenerilor externi. Astfel, industria textilă din China produce îmbrăcăminte la capacitate maximă şi prin urmare gradul de poluare a atins cote alarmante. Calitatea apei a scăzut considerabil, iar principalele râuri sunt acoperite cu spumă toxică. Fabricile de îmbrăcăminte deversează anual în apele curgătoare, sute de tone de substanţe chimice nocive şi metale grele. Toate acestea pentru ca oamenii să se bucure de preţurile mici ale hainelor exportate de această ţară pe întreg mapamondul.

Ce înseamnă fast fashion? De ce cosumerismul susține termenul acesta de “fast fashion”? De principiu se dorește să se poarte ceea ce este în trend, și cum moda se schimbă de la un sezon la altul, la fel se rulează si hainele din dressingul nostru. Sa ne mai mirăm ca devin neîncăpătoare?

Poluarea apei

Circulă o glumă prin China cum că ei spun că pot dicta culoarea care se va purta în noul an pe baza culorii apelor poluate, umor negru bineînțeles.

V-ati fi gandit că bumbacul folosit pentru fabricarea textilelor este modificat genetic? Pentru fabricarea unui kg de bumbac (echivalentrul a 4-5 tricouri) este nevoie de 20.000 de litri de apa. Una din cauzele secarii Marii Aral este este cresterea bumbacului. Problema este si fertilizatorul care se foloseste la cresterea bumbacului, unul foarte toxic care ajunge chiar și pe hainele noastre. 20% din poluarea apelor este rezultatul industriei textile. Un alt lucru șocant este faptul că 200.000 de tone folosite pentru vopsirea textilelor sunt deversate în apele din țările slab dezvoltate (India Bangladesh, Pakistan), țări pe care le gasiti si voi pe etichetele hainelor sub sintagma “Made in …”.

Pentru a fabrica si a vopsi o pereche de blugi este nevoie nevoie de 7000 de litri de apa, echivalentul cu apa pe care o bea un om in aproximativ 5 ani. Să ne gandim cate perechi de blugi zac la noi in dulap?

Poluarea solului

6% din gunoiul planetei este reprezentat de haine.

Hainele care sunt produse în 48 de ore au nevoie de 12 ani pentru a fi reciclate, descompuse la fibrele lor de bază. Din păcate nu este posibil să reciclăm atât de repede pe cum cumpărăm hainele.

Când vorbim de reciclarea hainelor trebuie să știți că se pot recicla doar cele compuse din aceeași fibră 100% (100% bumbac/ 100% poliester/100% naylon etc.). Nu se pot recicla cele compuse din 30% poliester și 70% nylon.

Solul se degradează și prin păscutul excesiv. 90% din suprafața Mongoliei este folosită pentru a paște caprele care dau naștere cașmirului.

Poluarea aerului

Poluarea aerului are ca și cauză transportul hainelor. Hainele trebuiesc transportate din punctul A in punctul B. Pentru a face aceste transporturi se folosesc tiruri, vapoare, etc. Toate lucrurile astea au nevoie de petrol pentru a funcționa, pentru a se pune in mișcare.

La producerea fibrelor sintetice este nevoie de petrol. Polyesteryl, nylonul, acrylul sunt fibre sintetice care sunt produse din petrol. Aproximativ 70 milioane de butoaie de petrol se folosesc anual pentru a produce aceste fibre sintetice.

În țările slab dezvoltate se folosește cărbunele ca și motor pentru fabricarea hainelor. Cărbunele este cel mai poluant material când este vorba despre emisiile de carbon, mai poluant decat kerosenul, motorina.

3 metode de reciclare pe care puteți să le adoptați și voi

1. Plasele folosite la cumparaturi

Alegeți plasele de rafie pentru transportul cumpărăturilor. Nu cred că este greu să aveți întotdeauna cu voi o plasă de acest gen și să nu mai cumpărați cele din plastic. Unde mai pui că găsiți și unele cu teme sezoniere sau cu texte amuzante.

2. Folosiți săculeții reciclabili pentru legumele și fructele cumpărate de la supermaketuri. Acești săculeți nu pot opri degradarea planetei noastre din cauza poluării. Dar tu vei putea opri mii de pungi de plastic, pe care le folosești cateva minute pentru a-ți transporta fructele și legumele către casă, să intre in mediul înconjurător. Vă îndrum așadar către www.textilia.ro de unde puteți achiziționa acești săculeți. Las aici linkul direct. https://textilia.ro/shop-2/

3. Cumpărați articole din second hand. Asta bineînțeles dacă nu este sub demnitatea voastră! Astfel consider că am descuraja puțin marii retaileri din industria modei.

Să vă mai dau un motiv bun pentru a le cumpara de aici? Cu siguranță nu va mai fi cineva care sa poarte același articol vestimentar ca al vostru. Fiți unice și salvați planeta!

Sper ca v-a plăcut articolul de astăzi și că ați găsit măcar o informație interesantă sau care să vă pună un semn de întrebare cu privire la impactul modei asupra mediului. Până data viitoare…

nor

Surse:

http://www.ecologic.rec.ro/

https://hartareciclarii.ro/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *