Cazanele Dunării și Băile Herculane

Titlul trebuia sa sune altfel, dar era mult prea lungă fraza și suna cam așa: “Când îți bei cafeaua La Vella, îți crești adrenalina într-o plimbare pe Dunăre și iei masa întoarsă undeva în timp, la Băile Herculane, toate într-o singură zi”.

Începem plimbarea obositoare dar enorm de frumoasă cu un regret, acela de a nu fi căutat o locație pentru cazare în una din locațiile mai sus menționate. Recunosc, e stilul meu de viață extrem de alert în care împac capra, varza, șoarecele și pisica, toate într-o singură zi. Nu regret însă nici o clipă însă decizia de a le fi bifat pe toate acestea în weekendul care tocmai a trecut, practic au fost ca un teaser pentru niște weekenduri mai lungi care vor urma.

La Vella, este sau nu “Nuba de la Clisura Dunării”?

Dacă ne luăm după fotografiile de pe internet, da. Dacă le trecem pragul, vom realiza că nu e chiar atât de spectaculos precum pare. Au în schimb muzica bună, foarte bună, un jacuzzi și niște baldachine amplasate diferit față de alte locații de acest gen. Ce strică de fapt tot vibeul, sunt gunoaiele aduse de Dunăre exact lângă ponton (zona de șezlonguri). Dacă s-ar putea remedia cumva acest aspect, ar fi un mare plus pentru locație în sine. Până se ocupă de acest aspect cei vizați, vă spun că după ani buni (5 ani mai exact) am regăsit aici Crema Caffe. ❤️ Merită măcar pentru asta să le treceți pragul.

Am plecat de la ei cu o melodie care mi-a rămas în minte și pe care țin neapărat să v-o las și vouă aici.

Plecăm deci într-o croazieră pe Dunăre ajutați de vecinii celor de la Vella. Pentru cei cu mână largă, au și cei de la Vella 2 oferte, destul de greu de digerat pentru buzunarul unui om “de rând”. Închiriatul unui mini yacht împreună cu un platou de fructe, o șampanie și parca încă ceva de acest gen costă 1200 RON iar închiriatul yachtului cu 10 sticle de șampanie și probabil mai multe fructe (nu prea au mai contat aceste detalii) costă 5500 RON. Veți înțelege mai târziu de ce am simțit nevoia să punctez aceste aspecte.

Revenind cu picioarele pe pământ și lăsând aroganțele pentru cei cu Maseratti parcat în fața locației, am reușit deci să nu cad în Dunăre la urcarea pe barca cu care oamenii “de rând” se plimbă când ajung la Cazanele Dunării. Croaziera a atins 3 atracții principale: Manastirea Mraconia, Chipul lui Decebal, Peștera Ponicovei și Cazanele Mari. Recunosc că am avut cateva momente în care din cauza vitezei mă gândeam că voi rămâne fără telefon, rucsac sau chiar că va rămâne șalupa fără Cristina. 😂

Prețul pentru această plimbare a fost decent, mai exact 30 RON/persoană. Trecând și această plimbare pe lista fricilor învinse (putea fi mai rău, atunci când am fost la echitație 😂) recunosc că îmi venea să pup puțin pământul sau pontonul după ce am coborât din barcă.

Și, dacă tot am studiat puțin zona asta, am aflat exact azi că pe 29 iunie (chiar când scriu acest articol) se sărbătorește Ziua Dunării, al doilea fluviu ca lungime din Europa după Volga. La mulți ani și mulțumim pentru peisajele superbe!

Mulțumesc pe aceasta cale și celor de la Cazanele Dunării – Croaziere, aici și link-ul către contul lor (https://instagram.com/cazaneledunariiplimbaricubarca?igshid=s0sqfzvtggm) pentru aceste informații. Tot ei mi-au mai trecut o locație de bifat pe listă, și anume Peștera Veterani. Vedeți mai multe detalii la ei pe instagram.

Am părăsit frumoasa Clisură a Dunării pentru a mai face o oprire în drum spre casă. Spre rușinea mea, nu am avut ocazia să ajung până acum la Băile Herculane.

Aici pare cumva ca timpul a stat în loc, nu neapărat într-unul nefavorabil, poate doar pentru superbele clădiri care au nevoie urgent de recondiționare. Aici m-am simțit exact ca și când aveam 7,8 anișori și mergeam “în stațiune la Moneasa”. E exact aceeași atmosferă, aceeași oameni, mulți veniți pentru proprietățile terapeutice ale acestor băi dar și un alt stil de viață. Hotelul Cerna e printre puținele clădiri care au revenit la viață și care chiar și fi curioasă să îl văd și în interior.

Aici am luat masa 2 persoane, cu tot cu cafea, limonadă și chiar și o ciorbă, cu o notă totală de 60 RON. Unde mai pui că exact când am terminat de luat pranzul/cina, pe terasa cu pricina era și muzică de petrecere. Da, da, muzica de petrecere a românului, ca să mențină atmosfera. 😂 O știți pe melodia aia cu: “Te-am cunoscut din întâmplare la Cerna, la Herculane”?

Am simțit că am fost în 2 lumi diferite în aceeași zi. Și nu e neapărat rău, îți oferă 2 perspective asupra vieții oamenilor. Și totuși, parcă alegând calea de mijloc, e cea mai echilibrată decizie. Per total, îmi doresc sa revin în ambele locații cu un pic mai mult timp de aprofundare a acestora.

Ne recitim la următoarea locație! 😘

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *