Poveste de toamna

Iata-ne deci in mult blamatul anotimp care ne fura zilele de vara si mai ales serile de vara (ca aici simtim frigul mai cu precadere). Si daca tot v-am spus ca aici lasam negativismul “la usa” cand intram, haideti sa vedem o alta perspectiva a zilelor de toamna.

Nu se compara nimic cu caldura soarelui in anotimpul asta “urat” dupa o dimineata in care am plecat zgribuluiti in graba catre locul de munca, cu razele soarelui care ne mangaie fata in pauza “de tigara”. Spun pauza de tigara cu ghinimele pentru ca nu sunt fumatoare dar Doamne, ce bine-mi mai prinde o gura de aer in timpul celor 9/10 ore de munca! iar daca pauza se desfasoara in splendoarea razlor de soare cu atat mai bine. 🙂 Si daca v-am dat si un motiv sa iubiti toamna si la munca, haideti sa trecem la adevarata placere a zilelor de toamna care de obicei, sa fim seriosi, se intampla in WEEKEND! E bine sa mergem la munca, o zice un capricorn workaholic, dar sa nu fim ipocriti, sfarsiturile de saptamana sunt de pomina devreme ce muncim la un nivel ridicat de “devotament”.

Astazi am schimbat peisajul si am ales unul unde toamna asta atat de “urata” ne arata un tablou de poveste care contracareaza orice val de “hate” pe care il incaseaza anotimul asta.

De fapt toata povestea din spatele tinutei se datoreaza celor de la Dulapul Vintage care m-au ajutat sa intru in posesia acestui sacou vintage dupa care sunt innebunita. Povestea a inceput asa…

De ce vintage? Am un singur motiv. Nu sunt fana lucrurilor vechi dar cu siguranta sunt fana lucrurilor de calitate si singurul motiv pentru care as purta eu ceva vintage este faptul ca nu mai exista NICI O SANSA ca cineva sa mai detina acelasi articol, cel putin nu in orasul asta. 😀

Poate ca unii tin sa iasa in evidenta prin prisma tatuajelor, a coafurii mai deosebite dar eu ma limitez la tot ce tine de outfituri. Nu ma intelegeti gresit, imi plac tatuajele (DOAR cele care intr-adevar transmit sau ascund ceva puternic) dar nu sunt pentru mine, cred ca m-as plictisi destul de repede. Sau poate ca nu am avut inca un motiv suficient de intemeiat incat sa ajung la aceasta metoda de a-l purta intotdeauna. Ca sa ma intelegeti, momentan citesc cartea “Sa nu spui niciodata pentru totdeauna”.

Dar sa nu deviem de la poveste cred ca din alta perspectiva observati mai bine modelul mult iubitului sacou. Pe langa detaliile din spatele lui, la piept (din pacate nu se vede in fotografii) are si o batistuta de dantela care e superba.

Am dat o raita prin magazine ieri si am adaugat tinutei si bascuta asta rosie care, spre surprinderea mea, nu e doar de “jmecherie” ci si protejeaza de vantul de toamna.

Mai ziceti ca nu va place toamna? Ia scoateti capul ala pe geam si “zambiti la soare” cum ar spune o replica celebra de pe meleagurile noastre. Haideti la o plimbare cu o cafea buna in mana! Haideti sa lasam hate-ul la o parte si sa fim mai pozitivi si mai zambitori, suntem doar trecatori prin viata asta, deci haideti sa trecem cat mai frumos putem!

Cu raze de soare in suflet, va urez o toamna cat mai calda si plina de amintiri de pus in album! Si daca ploaia va incurca itele, o sa revin cu un motiv bun de a ne bucura si de latura asta a toamnei.