Cel mai frumos loc din lume e AICI, la Grăniceri

Am copiat o carte faimoasa cu acest titlu pentru ca titlul onorific de cel mai frumos loc din lume, din punctul meu de vedere, e aici, la Grăniceri.

Îmi amintesc cu drag ca, deși nu fac parte dintr-o familie care vara mergea cu părinții la mare și iarna la munte, toate aceste perioade de vacanta le petreceam aici, cu bunicii.

Comuna Grăniceri, Județul Arad

Grăniceri este o comuna din Județul Arad, situata în Câmpia Crisurilor la granița de vest a României. Spun cei de la Wikipedia ca de fapt este compusa din 2 sate: Grăniceri + Siclau.

Dovezi de locuire a acestui teritoriu sunt foarte vechi, la începutul secolului 20 s-a găsit aici o comoara datând din Epoca Bronzului. Grăniceri a fost prima data atestat documentar în anul 1438, iar Siclau în anul 1466.

Apropo, sa va mai spun ca pana și Andreea Voica a cantat aici, în urma cu 2 ani, la un spectacol dedicat zilelor comunei?

În ceea ce privește turismul din zona, principala atracție o reprezinta Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” care impresionează prin felul în care a fost construita (anul 1758) oarecum la înălțime.

Copil fiind, și neavând foarte multe de vizitat pe aici, îmi amintesc ca ma bucuram în drumul spre casa bunicilor când vedeam barza cu puii care revine în fiecare primăvara la Grăniceri. Dacă ma întrebați pe mine, as numi-o un fel de emblema a Comunei.

Am avut de când ma știu o afinitate pentru acest loc, e ca și când pleci oriunde, e frumos, e mai civilizat, poate și mai ieftin, mai atractiv, dar nu e ACASĂ, iar rădăcinile te trag mereu acasă. Și bunicii au știut mereu sa susțină acest cămin.

Un alt avantaj al comunei este apropierea de Granița cu Ungaria, e maxim un kilometru pana acolo iar într-o perioada, în weekenduri, era deschisa granița pentru trecere. Dacă nu, cu siguranță în august, când sunt zilele comunei, este permisa trecerea. De aceea, vecinii de dincolo de graniță sunt prezenți la acest spectacol, unii chiar și pe scenă.

N-o sa facem turul locuinței, dar o sa facem turul sufletului.

Îmi amintesc cu drag de bunicul, care îmi făcea toate poftele, astfel cățelul avea mereu o cușcă modernă sau sa nu mai spunem de bunica, ea avea grija sa mananc de 4 ori pe zi și sa am și vreo 10 gustări dacă se poate printre. Aici și un mic demo despre…

Deja salivez!

De aceea, atât bunicul cât și bunica, dacă aud melodia de mai jos încep sa plângă. Și acum, dacă bunicii vad cd-ul de la majorat unde a fost un moment drăguț cu acesta melodie, cu siguranță lăcrimează amândoi.

Cred de fapt, ca asa se explica cum poate fi atât de puternică aceasta legătură.

Pentru mine, copil fiind, zilele cu bunica erau raiul pe pământ. Fiind doar noi trei, îmi mereu găseam fel de fel de activități, îmi amintesc de sarmalele pregătite iepurașilor (gradina bunicilor oferea toate ingrerientele). Își puneau mintea cu copilul, mai ceva decât părinții, asa ca îmi acceptau un cățel nou, o pisicuța noua, activități care impuneau spălatul cățelului care nu mai era tocmai mic, uscatul pisicii cu uscătorul, etc. Sa va mai spun ca după 3 luni în care Cristina a stat la Grăniceri, ma întorceam la Arad cu kilograme în plus evident dar nu doar eu, ci și aninalutele deveneau obeze cât timp eu stăteam acolo.

Stați sa ne înțelegem, și azi au acestea tratament preferențial, mai mănâncă salamior, cremwusti iar bunica justifica prin: “Ce? Vrei sa îmi bat joc de ei, sa îi țin flămânzi?”

Deci va dați seama de ce Daya o duce atât de bine? Știu ca e pe cele mai bune mâini.

Cred ca fiecare din noi are un loc al lor, un loc de liniște, un loc unde evadează din cotidian, sau AR TREBUI SA AIBĂ pentru a-și asigura liniștea interioară. E sănătate curată”, cum s-ar spune.

Pentru mine, cel mai frumos loc din lume e aici, pentru ca cei mai iubiți dintre pământeni sunt aici. Va iubesc infinit.