Mănăstiri din Arad – Descoperim Aradul part 3

Bine v-am regăsit cu un alt articol care vă dezvăluie frumusețile Aradului.

Îmi place să stau de multe ori și să observ oamenii. Am văzut în aceste locuri oameni triști, ajunși la capătul puterilor, dar am văzut și oameni fericiți, împliniți. Am văzut oameni care vin aici pentru a avea parte de liniștea atât de tulburată în zilele de astăzi.

Sunt titluri mondene care atacă la orice pas biserica, sunt critici mai ceva ca și cei de artă sau de modă, iar mai apoi sunt oamenii care merg acolo, sunt cei care cred în Dumnezeu și care nu se feresc să o arate, sa o recunoască și să acționeze întocmai religiei de care aparțin. Am început astfel articolul pentru că știu în ce vremuri trăim, știu unde se plusează și unde se ascunde ce se dorește sub preș. Trebuie doar să citiți printre rânduri, imperios necesar în ziua de azi.

Cu teama că am stricat oarecum din frumusețea articolului, vă spun din capul locului că invit haterii să folosească butonul de sus din colț, da, da, cel marcat cu X, iar noi o să începem să povestim puțin despre cele 2 frumuseți ale Aradului.

Înainte de a trece totuși la prezentarea celor două mănăstiri alese ca și subiect al articolului, o sa menționez toate mănăstirile din Județul Arad, în caz că nu știați de existența lor. Astfel avem:

1.Schitul Almaș

Hram: Buna Vestire

Adresa: com. Almaș, 317340, jud. Arad

Schitul Almaș a fost înființat la sfârșitul anului 1999. Ansamblul cuprinde un paraclis cu hramul Buna Vestire și chilii. În Schitul Almas, ca și în Muntele Athos, accesul femeilor este interzis.

2. Mănăstirea Feredeu

Hram: Sfantul Ilie Tezviteanul (Feredeul din Vale), Sfantul Gheorghe (Feredeul din Deal)

Adresa: com. Șiria, 317340, jud. Arad

Manastirea Feredeu este menționată pentru întâia oară în documente în 1761, în timpul persecuției generalului Bukow. În 1931 s-a pus piatra de temelie a unui paraclis cu hramul Sfantul Gheorghe, pe locul manastirii distruse. În 1959 schitul este inchis și este reactivat in 1987, la inițiativa PS Timotei Seviciu. În același an este instalat actualul stareț, care, găsind paraclisul în ruină și cladirea aferentă distrusă, demarează o serie de lucrări de reconstrucție. Pe locul paraclisului s-a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfantul Gheorghe, cunoscută acum ca Feredeul din Deal. Ansamblul monahal cuprinde și alte cladiri din care amintim:  stareția, chiliile, trapeza.

3. Schitul Roșia

Hram: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Adresa: sat Roșia, com. Dieci, 317119, jud. Arad

Schitul Rosia a luat ființă dupa 1990, fosta biserica parohială, ce dateaza din 1896, devenind biserica schitului. În vechea casă parohială au fost amenajate cateva chilii. În prezent, se află în construcție un corp de chilii, stareția, trapeza.

4. Schitul Tamand

Hram: Vesmantul Maicii Domnului (2 iulie)

Adresa: loc. Ineu, 315300, jud. Arad

Schitul Tămand a fost înfiinţat în anul 2009, cu binecuvântarea şi prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Timotei, pe terenul primit de către Arhiepiscopia Aradului din partea Consiliului Judeţean Arad, în urma desfiinţării Spitalului social de bătrâni care a funcţionat aici. Biserica de lemn în stil maramureșean a fost construită încă din 2003, iar, dupa înființare, în incintă au fost amenajate chiliile și alte clădiri anexe.

5.Schitul Bodrogu Vechi

Hram: Cuvioasa Parascheva (biserica), Buna Vestire (paraclis)

Schitul Bodrogu Vechi, înființat în anul 2000, este situat pe locul unui fost canton forestier. Ansamblul monahal este compus din biserică, un paraclis și un corp de chilii. Schitul Bodrogu Vechi aparține de Manastirea Hodos-Bodrog.

Încă de mică m-au dus părinții la cele două dintre cele mai renumite mănăstiri din Arad, căci despre cele vom vorbi astăzi.

Mănăstirea Gai

Hram: Sfantul Simeon Stalpnicul (biserica veche de piatra), Acoperamantul Maicii Domnului (biserica noua), Sfintii Apostoli Petru si Pavel (biserica de lemn din Saliștea), Nasterea Maicii Domnului (paraclis)

Adresa: str. Dunarii, nr. 170, Arad, 310486, jud. Arad

Manastirea Arad – Gai a fost ridicata între anii 1760-1762 de episcopul Sinesie Jivanovici, servind ca reședință episcopală de vară. În 1988 a fost adusă în incinta Manastirii  Gai o bisericuță de lemn din secolul al XVIII-lea, iar în anii următori a fost ridicat paraclisul de vara și un corp de chilii. Atât biserica veche de piatră cât și cea de lemn sunt monumente istorice. Dupa anul 2000 s-a început construcția unei noi biserici care între timp s-a finalizat.

Pentru că am vrut sa fie chiar personală implicarea în acest articol și pentru a vă arăta partea de suflet a Aradului am fost la ambele mănăstiri pentru a procura fotografiile de mai jos.

Chiar îi povesteam astăzi mamei pe drum despre o imagine pe care o am întipărită în minte legată de această mănăstire. Aveam vreo 3 anișori, eram în bratele tatălui, în noaptea de înviere și îmi amintesc lumina lumânării adăpostiți cumva de frig lângă peretele mănăstirii. E ciudat cum avem frânturi de amintiri încă de la acea vârstă dar e cea care mă aduce aici oricând cu bucurie.

Mănăstirea Hodoș Bodrog

Hram: Intrarea în Biserica a Maicii Domnului (biserica veche), Pogorarea Duhului Sfânt (biserica noua), Adormirea Maicii Domnului (paraclisul de vară), Schimbarea la Față (paraclisul de iarna)

Adresa: sat Bodrogu Nou, com. Zadareni, 317126, jud. Arad

Manastirea Hodos-Bodrog este considerată așezământul cu cea mai veche viață monahală neîntreruptă din țara noastră. Tradiția vorbește despre descoperirea aici a unei icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, fapt pentru care s-a construit o biserică, in care s-a pastrat vreme indelungata nepretuitul odor. Prima atestare documentară a Manastirii Hodos Bodrog este din 1177.

Acum că am terminat cu informațiile clasice găsite oriunde pe internet, haideți sa o auziți și de la mine. Mănăstirea Bodrog, locul în care nu lipsesc de mititică în data de 14 august, a devenit în timp locul meu preferat în ceea ce privește locașele de cult.

Am găsit aici oameni primitori, cuvinte calde și slujbe frumoase care te aduc într-un alt fel mai aproape de Doamne Doamne și îți aduc în primul multă liniște sufletească.

Încă de la intrarea în curtea mănăstirii suntem întâmpinați cu această inima din piatră construită chiar pe peretele bisericii în apropierea unui mormânt, tot din piatră. Legenda spune că, cu mult timp în urmă, unul dintre călugării mănăstirii, Metodie, a fost căutat de către mama sa, o femeie bătrână şi bolnavă care nu a fost de acord cu drumul în viaţă ales de fiul său. Metodie nu a vrut să stea de vorbă cu ea. Supărată, bătrâna şi-a blestemat fiul călugăr chiar în poarta aşezământului monahal ca atunci când va muri să nu-l primească pământul, aşa cum nici el nu şi-a primit mama. Întâmplarea a fost dată uitării şi, după ani, călugărul Metodie a murit. A fost înmormântat creştineşte, dar pământul nu i-a primit trupul, iar sicriul său a ieşit pur şi simplu din pământ. Au fost zadarnice eforturile celor din mănăstire de a săpa gropi mai mari, căci trupul lui Metodie nu era primit. Atunci, pentru ca adormitul să-şi găsească odihna veşnică, stareţul mănăstirii a luat hotărârea construirii unui mormânt din piatră la suprafaţa pământului. Pe zidul mănăstirii se află o inimă mare, tot din piatră, care reprezintă inima împietrită a călugărului. Credincioşii spun că, după rugăciuni îndelungate, dacă stau şi ascultă cu urechea lipită de inima din piatră, aud bătăile inimii lui Metodie.

Cum a apărut Manastirea Bodrog? Tradiția mărturisește că un taur din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat ființă manastirea.

Pentru a confirma datele tradiției, se mai păstrează și astăzi, în biserica mănăstirii, Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului.

Lângă superba icoană pe care o puteți vedea în fotografia de mai sus, îmi amintesc că îmi povestea mama că s-a găsit și o pungă cu galbeni. Banii din păcate nu au fost suficienți pentru tencuiala tuturor pereților bisericii. De-a lungul anilor s-a încercat de mai multe ori tencuirea acestuia cu bani proveniți din alte surse dar tencuiala cădea întotdeauna. Drept dovadă, se poate vedea și astăzi peretele cu pricina în curtea mănăstirii pentru care nu au mai fost suficienți banii din punga descoperită inițial.

Recunosc ca îmi doream de mult sa concep acest articol. Sper că v-am scos măcar pentru câteva clipe din cotidian și ca v-am delectat plăcut cu cele mai frumoase locuri din Județul Arad.